Fabrica de caramizi Ciurea Iasi:
            Cu ocazia construirii liniei ferate Iasi-Vaslui, Gheorghe Duca, directorul general al Cailor Ferate Romane a construit in anul 1891 Fabrica de caramizi si tigla de la Ciurea, langa Iasi. Dupa deschiderea acesteia, toate cladirile pentru calatori, depouri, cladiri anexe de pe linia Vaslui–Iasi, Iasi-Dorohoi, Bucuresti-Constanta, din Ramnicu Sarat ca si multe poduri feroviare au fost edificate numai din caramida rosie de Ciurea. Caramizile, bine presate si arse erau „tari precum cremenea si sunau precum clopotele”.
Fabrica de caramizi de la Ciurea a suferit putine schimbari de-a lungul timpului deoarece felul in care a fost proiectata nu a permis nici o modernizare in ceea ce priveste fluxul tehnologic. Singurele modernizari au fost doar la partea de actionare electrica a instalatiilor de macinare si omogenizare a argilei si la instalatia de presare.
In incinta fabricii exista si un atelier de ceramica cu doua cuptoare, care astazi nu mai functioneaza.
            Fabrica de caramizi Ciurea, reprezinta un potential deosebit de valoros din punct de vedere al valorificarii muzeale. Faptul ca se conserva cladirile, utilajele si procesul tehnologic face ca aceasta fabrica sa fie unica in zona Moldovei. Deocamdata nu exista pericolul desfiintarii ei, chiar daca productia de caramizi a scazut drastic in ultimii ani.
La sfarsitul secolului al XIX-lea, in industria ceramica si a materialelor de constructii activau patru firme de produs caramizi, teracota, tuburi si dale. Prima fabrica de caramizi a functionat intre anii 1843-1859 cu masini aduse de la Viena.
Cladirea fabricii este construita din caramida rosie, prevazuta in interior cu o structura rezistenta  din lemn. Pe frontispiciu se gaseste un ceas fabricat de renumita firma Paul Garnier din Franta.
Cladirea adaposteste instalatia de omogenizare si maruntire a argilei, instalatia de presare, spatiul de uscare si douacuptoare pentru arderea caramizilor. Unul dintre cuptoare nu mai functioneaza de 25 de ani. Tot in cladirea principala se afla o sectie de ceramica prevazuta cu roti pentru olari si cuptoare de ardere a ceramicii.
Fabrica functioneaza cu multe din utilajele existente la infiintare, procurate din Germania si modernizate peparcurs in ceea ce priveste actionarea electrica. Astfel, in anul 1914 instalatiile au fost echipate cu motoare electrice de la firma Nienburg a S din Germania, care functioneaza si astazi. Este impartita in interior pe doua nivele de o structura din lemn ingenios realizata.
La nivelul superior se afla instalatia de omogenizare si maruntire a argilei. Maruntirea se face intr-o moara actionata electric, unde se introduce  argila umezita cu apa. Materialul rezultat ajunge la parter in instalatia de presare , din care argila iese sub forma de calup si este taiata in forma cunoscuta de caramizi.
Caramizile sunt incarcate manual in carucioare si apoi impinse pe niste sine inguste  in spatiul de uscare aflat la nivelul superior al cladirii. Acolo caramizile ude sunt asezate pe niste polite speciale  din lemn si lasate sa se usuce cateva zile. Dupa uscare sunt transportate tot pe sine in cuptorul de ardere.
Cuptorul de ardere este inelar construit din caramida avand in interior forma unei piste cu mai multe usi de acces plasate de jur-imprejur. Caramizile uscate se aseaza in interiorul cuptorului. Din aceiasi zona a cuptorului sunt scoase caramizile arse. Circuitul focului dureaza doua saptamani. Combustibilul este transportat pe o banda rulanta in podulcladirii si introdus de catre muncitori in gurile de ardere ale cuptorului. Gazele arse sunt evacuate printr-un cos.
Alaturi de corpul fabricii se afla o cladirile anexa pentru atelierul de reparatii si intretinere care astazi folosit ca magazie.
O alta constructie este rezervorul pentru combustibil lichid.
Cladirea directiunii este o casa cu ornamentatii de caramida aparenta la ferestre. Se folosesc mai multe tipuri de caramizi: drepte, cu suprafata curbata sau taiate in unghi. Pe frontispiciul de la intrare se poate citi: Birourile administratiei, iar partea dinspre calea ferata se afla inscriptia Directiunea. Cladirea este nefolosita si necesita masuri urgente de restaurare.